Pagina Restaurarii
og
Materiale noi folosite în restaurare - Ciclododecan PDF Imprimare Email
Autor Laura Hangiu   
Luni, 29 August 2016 16:16

P1- _Ciclododecan_1Materialul de intervenție nu trebuie privit independent de opera de artă, ci în strânsă legătură cu aceasta. Valoarea unei opere de artă este dată nu doar de expresia artistică pe care o transmite, ci și de materia prin care aceasta se manifestă. Nu putem vorbi de restaurare doar dintr-o perspectivă estetică, a formei, ci trebuie să includem în studiul nostru materia operei de artă, acea subtanță care ”servește epifaniei imaginii” [C. Brandi, Teoria Restaurării].

O operă de artă continuă să existe în măsura în care materia acesteia îi poate susține structura și aspectul. Altfel spus, cunoașterea aprofundată a materialului din care este alcătuită opera de artă reprezintă punctul de plecare al studiului ce urmărește dezvoltarea unor materiale noi de intervenție. Caracteristicile materialului de intervenție diferă de la caz la caz, dar toate au același scop și anume, de a reda, într-o măsură mai mică sau mai mare, proprietățile mecanice, fizice și chimice ale materialelor originale. Un principiu important în alegerea materialelor de intervenție îl reprezintă compatibilitatea și reversibilitatea.

 
Motivul decorativ și scoarțele românești PDF Imprimare Email
Autor Maria Magdalena Drobotă   
Sâmbătă, 10 Septembrie 2016 12:24

motiv dec_5_G2VzA3R1cmkgZXhwdXNlIMODwq-DgsK-w4LCvW4gcGFyY2FyZW5c5c5c5c5c5c5c-_1În cadrul covoarelor populare româneşti, ţesăturile ocupă o importantă funcţie decorativă alături de un mare număr de obiecte de uz casnic – din lemn, metal sau ceramică. Dezvoltându-se în paralel cu înflorirea celorlalte genuri de artă populară, ţesăturile româneşti, în special cele de lână – scoarţele – s-au impus în întreaga lume prin originalitatea şi varietatea modelelor (geometrice sau stilizate), prin tonurile calde şi luminoase ale culorilor. Înflorirea deosebită a acestui meșteșug în secolele XVII-XVIII, parte integrantă a artelor decorative ce cunosc o dezvoltare deosebită în timpul lui Brâncoveanu şi Șerban Cantacuzino, este stimulată, în speţă, de influenţa turcească în organizarea interiorului. În timp, se dezvoltă numeroase ateliere de ţesut, în special la mănăstiri, rămânând notabile până azi Agapia, Hurez, Văratec.

 

Citeşte mai mult...

 
Un semnal pentru meseria noastră PDF Imprimare Email
Autor Mihail Lupu   
Joi, 06 Octombrie 2016 09:23

 

boliAcum 40 de ani când am păşit în Muzeul Național de Artă nimeni din secţia de restaurare nu era grav bolnav. După câţiva ani a apărut primul caz de cancer la restaurare grafică, care după operaţie a recidivat şi în final colega noastră a decedat. Al doilea şi al treilea caz s-au petrecut după încă câţiva ani şi au fost la pictură şi textile tot cu deznodământ tragic. Până în anii ’90 tratamentele nu erau avansate şi depistarea bolilor din lipsă de aparatură se făcea târziu, când nu mai erau şanse. Au mai fost îmbolnăviri şi pensionări de boală la restaurare metal, iar o colegă de la grafică nu şi-a mai putut practica meseria, fiind alergică la praf.  Citeşte mai mult...

 
DE LA CASA PAUCESCU LA CASA ARHITECTILOR PDF Imprimare Email
Autor Rodica Pavel   
Miercuri, 05 Octombrie 2016 09:42

 

Directia a_Va_18_full

Istoricitate și funcționalitate

Construită în secolul al XIX-lea de către ministrul Paucescu, mai exact în anul 1884, casa Paucescu se află în vecinătatea Bibliotecii Centrale Universitare și a fostului Comitetului Central, nu departe de Muzeul Național de Artă si Ateneul Roman.

De-a lungul anilor casa și-a schimbat proprietarii, la fel și în perioada comunistă, când a funcționat ca sediu al Direcției V Securitate, oficial aparținând de BCU.

În timpul revoluției din decembrie 1989, casa Paucescu a suferit grave deteriorări fiind incendiată de proiectilele folosite la revoluție, la fel și alte câteva clădiri din jur precum Biblioteca Universitară și Muzeul Național de Artă fiind afectate. Spre deosebire de celelalte clădiri menționate, Casa Paucescu a fost cea mai afectată. Citeşte mai mult...

 
Manevrarea picturii PDF Imprimare Email
Autor Andreea Michescu, Ioan Darida   
Sâmbătă, 11 Noiembrie 2017 11:13

 

 OCB7240Un principiu fundamental în conservarea patrimoniului mobil pictat este manevrarea în condiții de siguranță. Nevoia de a manevra piesele din această categorie patrimonială poate apărea în anumite momente: când piesa părăsește spațiul în care a fost depozitată și se dorește expunerea ei, ori atunci când este transportată dintr-o încăpere în alta sau dintr-o clădire în alta. Regula principală ce se impune în aceste situații este manevrarea pe durată cât mai scurtă cu putință, de asemenea momentele de manevrare ale pieselor ar trebui să aibă o frecvență cât mai redusă. Cu cât o piesă este mai mult mutată și atinsă cu atât riscul deteriorării ei crește. Citeşte mai mult...

 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următor > Sfârşit >>

Pagna 4 din 18

Editura ACS

patrimoniu pentru copii

Arbore 14 mic pt site

Login Form



Subscribe Here

pentru a primi stirile paginarestaurarii.ro scrieti aici adresa voastra de email

Autori

Joomla Templates and Joomla Extensions by JoomlaVision.Com